| DE CE “ASOCIAŢIA TIPOGRAFILOR DIN TRANSILVANIA” ? |
| Scris de Liviu Crişan - Director-general - Editura şi tipografia BALCANIC - Timişoara |
| Duminică, 01 Septembrie 2002 00:00 |
|
“Omul este o fiinţă religioasă prin excelenţă”. Aceasta a fost una dintre concluziile îndelungatelor studii ale marelui carturar român Mircea Eliade. Dar, la fel de bine, omul este şi o fiinţă eminamente socială, societatea fiind un element care concură nemijlocit la formarea, dezvoltarea şi manifestarea ulterioară a eului personal al individului. Convieţuirea indivizilor în societate a dus, din cele mai vechi timpuri, la necesitatea asocierilor pe diverse criterii: religioase, politice, economice, culturale (şi lista ar putea continua) în funcţie de interesele convergente de grup. Grupurile de interese, de opinie, iar mai nou grupurile de presiune şi-au scris istoria de-a lungul vremii, însă, ce este şi mai important, au influenţat-o sau chiar au creat-o. Izolarea, neparticiparea la o formă organizată de manifestare şi de promovare a intereselor de grup reprezintă o caracteristică negativă a unei societăţi, o atitudine perdantă, un fel de don-quijotism neconform cu cerinţele moderne de dezvoltare şi comunicare rapidă şi eficientă specifice erei globalizării.
Una dintre formele de organizare, care în lumea dezvoltată se bucură de cele mai onorante aprecieri sunt organizaţiile profesionale. În ţările puternic industrializate aceste organizaţii sunt pilonii de susţinere în dezvoltarea şi crearea de strategii economice ale unei ţări. Rolul lor este bine definit, sunt puternice prin reprezentativitatea dată de numărul membrilor cotizanţi, iar statul le acordă o importanţă covârşitoare în tot ceea ce întreprinde într-un anumit domeniu. Pornind de la aceste premise, un grup de initiaţivă format din mai multe firme din domeniul tipografic au luat hotarârea în luna februarie a acestui an de a pune bazele unei asociaţii profesionale, neguvernamentală şi nonprofit intitulată Asociaţia Tipografilor din Transilvania, având ca scop declarat promovarea intereselor firmelor care activează în domeniul poligrafic. Aceasta hotarâre avea să se concretizeze în luna iunie a aceluiaşi an când, la Cluj Napoca, a avut loc prima Adunare Generală a membrilor, adunare la care s-au votat statutul şi organele de conducere ale asociaţiei; acte premergătoare şi necesare pentru obţinerea statutului legal (juridic) de înfiinţare şi existenţă a asociaţiei. Una dintre problemele care au fost intens discutate încă de la înfiinţare este cea referitoare la denumire: nu este atât de cuprinzătoare pe cât şi-au dorit-o iniţiatorii. Tipografii, respectiv tipografiile, reprezintă doar o parte din complexul industriei poligrafice; loc unde s-au dezvoltat, mai ales în epoca modernă, tehnici noi şi multiple de imprimare. Ca să nu mai vorbim de diversitatea firmelor care activează în domeniul pregătirii formelor (pre-press) ori a celor din zona post-press si, de ce nu, a celor din zonele conexe: furnizorii de materii prime, materiale, consumabile, etc. Concluzia la care s-a ajuns a fost că, mai popular vorbind, “tragem toţi la aceeaşi căruţă” şi că ar fi bine să ne cristalizăm interesele în aceeaşi formă de organizare chiar dacă nu putem cuprinde toate titulaturile în denumirea asociaţiei. Denumirea de “Asociatia Tipografilor din Transilvania” deşi nu este atotcuprinzatoare a fost agreată datorită izului de vetusteţe degajat de această sintagmă precum şi datorită nobilei etimologii a cuvântului tipograf. Pe de altă parte, arealul cuprins în denumirea asociaţiei este constituit practic din provinciile istorice Transilvania, Banat, Crişana si Maramureş, adică bazinul intracarpatic al Podişului Transilvaniei si Câmpiei de Vest. Totuşi, aici dacă privim lucrurile din perspectivă istorică, denumirea Transilvaniei ca “ţara de dincolo de păduri” este un titlu generic, fără îndoială. De ce “din Transilvania” ? Pentru că ideea asociaţiei s-a coagulat în jurul şi în aria de acţiune a ziarului “Tipograful Transilvan” de la Cluj Napoca, editorul punând la dispoziţie pe lângă baza de date impresionantă pe care o deţine, strânsă cu mult efort de câţiva ani de o mâna de oameni inimoşi, spaţiul necesar pentru funcţionarea biroului A.T.T. şi, pe lângă acestea, entuziasmul unei munci organizatorice nu tocmai uşoară, încă din prima clipă. În “Asociaţia Tipografilor din Transilvania” sunt chemate să vină toate firmele care activează în domeniul imprimarii pe diferiţi suporţi, cu diferite tehnici de imprimare, cât şi firmele care au ca obiect de activitate furnizarea de materii prime, materiale şi consumabile pentru industria tipografică şi care îşi desfaşoară activitatea în judeţele: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, si Timiş. Pentru a deveni membru este necesară o simplă cerere (tip) de adeziune care va fi supusă aprobării Adunarii Generale A.T.T. În asociaţie, toţi membrii sunt egali, deţin un vot în Adunarea Generală, pot alege sau pot fi aleşi în organele de conducere iar, peste toate acestea, vor beneficia de o sumedenie de avantaje pe linie profesională: primesc gratuit buletinul informativ A.T.T., participă la schimburi de experienţă cu colegi din ţară sau străinatate, pot accesa on-line baza de date A.T.T., punând întrebări sau primind răspunsuri la diverse probleme ale muncii lor, vor fi certificaţi ca membrii cu drepturi depline într-o asociaţie profesională de elită, pot primi recomandări pentru încheierea unor contracte sau a unor schimburi, etc. Pentru o cotizaţie anuală modică, ce poate fi eşalonată în rate lunare, practic insignifiante din punct de vedere financiar la nivelul unei firme, eu personal cred că merită să devii membru A.T.T. Buletinul informativ al A.T.T. este publicaţia emisă de asociaţie, care va cuprinde informaţii strict profesionale ori referitoare la activităţile desfăşurate de asociaţie şi va fi distribuit pe circuit închis doar membrilor. La ultima Adunare Generală, care a avut loc pe data de 9 noiembrie 2002 la Odorheiu Secuiesc, s-au făcut propuneri interesante vis a vis de conţinutul buletinului: * salariul mediu al unui maşinist offset (media datelor preluate de la mai multe firme) * calculaţie de preţ corectă (antidumping) * structura costurilor “permise” din componenţa unui produs finit (procentual) * cum se reglează de fapt o maşină offset * ce înseamnă gestionarea culorilor * ce hârtie, cu ce cerneală, pe ce maşină, în ce condiţii * cum educăm clientul, etc. Cert este că, actualmente, “Asociaţia Tipografilor din Transilvania” există şi îşi desfăşoară activitatea la sediul din Cluj Napoca, str. Moţilor nr. 13, tel. 0264-194493. Mâine, poate va fi “Asociaţia Tipografilor din România”, cine ştie ? După câteva întruniri cu membrii A.T.T., în urma şedinţelor destinse şi foarte deschise oricăror abordări, în serile cu dezbateri aprinse, prelungite pâna târziu în noapte, la un pahar de vin în restaurantele hotelurilor unde am fost cazaţi, în vizitele întreprinse, am simţit cu adevărat cât de extraordinar este sentimentul solidarităţii de breaslă şi, mai ales, câte se pot învăţa la asemenea întâlniri. Aici nu conta ca o firmă este mare sau mică, nu conta că unul lucrează pe un segment de piaţă iar celălalt pe un altul, nici faptul că un manager de 29 de ani îi dădea sfaturi unui director de 50 de ani; aveai impresia că toţi se cunosc de o viaţă şi că doar nu s-au văzut de mult si parcă nu le mai ajunge timpul să-şi împărtaşească experienţa anilor trecuţi. Părea un fel de club select al iniţiaţilor în zeci de meserii, pentru care erau născuţi iar nu făcuţi, meserii care se contopeau una câte una şi amestecul format se solidifica într-una singură... Atunci mi-am amintit, fără să vreau, vorbele unui batrân tipograf caruia îi placea să cocheteze cu literatura şi care spunea adeseori: ”tipografie, tipografie, fata-morgana rătăcitoare pe un câmp despuiat de obsesii perpetuue, meserie făcută cu dinţii strânşi şi cu sufletul la gură, întotdeauna am avut o dilemă: cum să te numesc, industrie artistică sau artă industrială?” |
